Cluj Napoca-2009

Problematica sărăciei şi a incluziunii sociale a devenit un punct esenţial pe agenda politică a diferitelor state ale lumii. Ca urmare, s-au adoptat la nivel european şi mondial o serie de obiective comune, ţinte şi priorităţi de acţiune care să conducă la combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, prin reforme interne. Judeţul Cluj prin Planul Judeţean Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale s-a aliniat acestor cerinţe, încercând să transpună la nivel judeţean politicile naţionale din acest domeniu.

CONTEXT SOCIO- ECONOMIC

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28" în nord şi 46°24" în sud, respectiv meridianele de 23°39" în vest si 24°13" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.

Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrându-se în masivele Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri ( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic : Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.

Apele de adâncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc.

Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.

În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi câmpie.

Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).

În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Câmpia Transilvaniei, 650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm în zonele muntoase.

Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legături cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării atât pentru cerinţele judeţului cât şi pentru ale unor localităţi limitrofe.

Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale.

Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dâncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţâna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Câmpia Transilvaniei.

Pe lângă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în perimetrul localităţilor Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în masivul Muntele Mare, calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor (var, ciment), exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gârbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nireş, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior.

Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca .

Judeţul Cluj se compune din 81 de unităţi administrativ teritoriale:

· 5 municipii

· 1 oraş

· 75 de comune

La 1 iulie 2005 în judeţul Cluj erau înregistraţi 694511 de locuitori., iar la 1 iulie 2007 populatia judetului Cluj era de 692316 locuitori, deci în scădere, tendinţă înregistrată şi la nivel naţional.

Principalele aglomerări urbane se întâlnesc în cele 5 municipii, acestea fiind şi principalele centre de atracţie pentru forţa de muncă.

Structura populaţiei după mediul de rezidenţă

Structura populaţiei	Pop. Jud. Cluj iulie 2005	Pop. Jud Cluj iulie 2007	Pop. Jud Cluj iulie 2008
Total locuitori, din care:	694511	692316	691989
- în mediul urban	465506	464377	462642
- în mediul rural	229005	227939	229347

Sursa: Direcţia Regională de Statistică

Majoritatea populaţiei judeţului Cluj este de etnie română, aproximativ 79.4%, 17,4% sunt maghiari şi 2,8% romi (conforma datelor de la recensământul populaţiei din 2002). În judeţ mai trăiesc şi alte naţionalităţi minoritare: germani, ucraineni, ruşi, evrei etc.

Populaţia stabilă, după etnie, la recensământul populaţiei şi locuinţelor din anul 2002

Etnie	Populaţia
Total judeţ	702755
Români	557891
Maghiari	122301
Romi	19834
Ucraineni	203
Germani	944
Ruşi lipoveni	73
Turci	38
Tătari	15
Sârbi	24
Slovaci	40
Bulgari	20
Croaţi	3
Greci	152
Evrei	250
Cehi	9
Polonezi	30
Italieni	124
Chinezi	15
Armeni	63
Ceangăi	7

Sursa: Direcţia Regională de Statistică

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei

	2007			2008
Grupa de vârstă	Total	Masculin	Feminin	Total	Masculin	Feminin
0 - 4 ani	30062	15525	14537	31219	16087	15132
5 - 9 ani	29189	14833	14356	28658	14590	14068
10 -14 ani	31401	16156	15245	30775	15825	14950
15 - 19 ani	48450	24099	24351	44980	22381	22599
20 – 24 ani	59056	29023	30033	58759	28867	29892
25 - 29 ani	58755	29338	29417	57204	28615	28589
30 – 34 ani	56453	28329	28124	58229	29300	28929
35 -39 ani	58723	29627	29096	55101	27797	27304
40 – 44 ani	40334	20151	20183	46358	23217	23141
45 – 49 ani	45135	21976	23159	42930	21008	21922
50 -54 ani	50768	24617	26151	50741	24527	26214
55 – 59 ani	43726	20676	23050	45309	21424	23885
60 - 64 ani	35089	16048	19041	35940	16551	19389
65 – 69 ani	34732	15273	19459	33774	14757	19017
70 - 74 ani	29075	12071	17004	29321	12156	17165
75 – 79 ani	22572	9150	13422	22912	9275	13655
80 – 84 ani	12786	4840	7946	13191	4989	8202
85 ani si peste	6010	2191	3435	6588	2373	4215
Total	692316	333923	358009	691989	333739	358268

Se constată o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei judeţului. Dacă în 2005 poulaţia cu vârsta de peste 65 de ani era de 103065 persoane(14,8%) din totalul de 694511 în 2007 erau 105175(15,2%) dintr-un total de 692316. În 2008 15,28% din populaţia judeţului Cluj avea vârsta peste 65 de ani.Tendinţa este şi mai evidentă în mediul rural, unde procentul populaţiei în vârstă de peste 65 de ani în total populaţie este de 21%.

Populatia judetului Cluj la 1 iulie 2007/1 iulie 2008- Sursa: Direcţia Regională de Statistică

Factorii de dinamică economică

Judeţul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investiţiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj Napoca adăposteşte importante centre de servicii IT şi financiare.

Din perspectivă economică, judeţul Cluj domină regiunea de Nord Vest, Municipiul Cluj Napoca fiind un puternic centru universitar, contribuie în mod decisiv la creşterea economică a judeţului.

Până la această dată în judeţul Cluj au fost înfiinţate 3 parcuri industriale:Tetarom I, II şi III .Conform contractelor încheiate aici se vor înfiinţa 11140 locuri de muncă.

Conform aceleiaşi surse la sfârşitul anului 2006 în judeţul Cluj erau 23297 unităţi economice active.

La sfârşitul anului 2007 în judeţul erau 25623 unităţi economice active.

An	Total	Din care pe clase de marime, după numărul de salariaţi
		0-9	10-49	50-249	250 si peste
2006	23297	20563	2248	406	80
2007	25623	22578	2530	438	77

Sursa: Direcţia Regională de Statistică

Cea mai semnificativă creştere se înregistrează la unităţile mici.

Câştigul salarial mediu net lunar în anul 2008 a fost următorul:

	2007	2008
	dec.	ian.	feb.	mar.	apr.	mai	iun.	iul.	aug.	sep.	oct.	nov.	dec.
Total judeţ Cluj	1344	1228	1193	1339	1339	1346	1347	1400	1361	1358	1406	1443	1548
Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură	1132	967	931	969	976	948	980	1022	1126	1077	1045	1106	1167
Industrie şi construcţii ^*)	1255	1097	1122	1201	1230	1250	1280	1308	1285	1284	1299	1301	1425
Servicii ^*)	1404	1315	1241	1433	1413	1412	1393	1462	1413	1408	1476	1535	1626

Sursa: Direcţia Regională de Statistică

Evoluţia venitului net lunar.

Datele actuale nu permit examinări sau estimări relevante a nivelurilor locale de sărăcie. Există o corelaţie directă între sărăcie şi existenţa unui loc de muncă şi lipsa unor slujbe permanente în zonă, lipsa unui loc de muncă permanent simţindu-se cel mai tare în zonele rurale, unde predomină munca sezonieră, dar factorii care contribuie la accentuarea stării de sărăcie sunt:

· în zona rurală:

• accentuată tendinţă de îmbătrânire;

• nivelul extrem de mic al pensiilor ca foşti membri ai cooperativelor agricole de producţie şi persoane dependente de VMG;

• acces dificil la servicii sociale şi medicale specializate;

• costul ridicat al transportului în condiţiile de navetă;

• infrastructură rurală insuficient dezvoltată;

• un segment important de populaţie în vârstă, deţinători de terenuri slab productive, care nu pot beneficia de venitul minim garantat, numit în continuare VMG, şi care nu au resurse financiare şi fizice de a exploata aceste terenuri şi de a obţine venituri.

· în zona urbană:

• pensii mici şi venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor zilnice;

• condiţii improprii de locuit în special în cazul familiilor numeroase

• insuficienţa locuinţelor sociale pentru tinerii care provin din instituţiile de îngrijire ;

• costurile foarte ridicate ale utilităţilor

• costurile foarte ridicate ale locuinţelor în municipiul Cluj- Napoca

Infrastructura de transport şi comunicaţii

Lungimea totală a reţelei de drumuri comunale din judeţul Cluj este de 912,683 KM. Drumurile comunale sunt în administrarea consiliilor locale, care pentru modernizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de trafic accesează fonduri pentru reabilitarea şi întreţinerea acestora.

Drumurile judeţene din judeţ sunt în administrarea Consiliului Judeţean prin Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat a Judeţului Cluj.

La 31.12. 2007 în judeţul Cluj erau 345 de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi şi 1374 kilometri de drumuri judeţene .

Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare din judeţul Cluj este de 232 kilometri.

Ocupare

Judeţul Cluj are o rată a şomajului constant mai scăzută decât media înregistrată la nivel de ţară. Rata şomajului a fost constant în scădere în ultimii ani. Începând cu 2008 rata şomajului înregistrează o creştere la nivel de judeţ, tendinţă înregistrată şi la la nivel naţional datorită conjuncturii economice nefavorabile.

AN	2004	2005	2006	2007	2008
RATA SOMAJ	5.2	4.5	3.5	3.1	2.9

Rata şomajului 2004-2008 -Sursa AJOFM Cluj

La sfârşitul lunii ianuarie 2009 rata şomajului la nivel judeţean era de 3,3 iar la sfârşitul lunii februarie 2009 era de 3,7.

Încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ca urmare a acţiunilor şi activităţilor de stimulare a ocupării sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Sursa AJOFM Cluj

Sursa AJOFM Cluj

Ca urmare a subvenţionării locului de muncă pentru persoanele cu handicap au fost încadrate în muncă 26 de persoane. Dintre acestea 7 erau femei şi 19 bărbaţi. După mediul de provenienţă 25 de beneficiari sunt din mediul urban. 24 dintre cele 26 de persoane cu handicap încadrate în muncă au vârsta sub 35 de ani.

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Activităţile desfăşurate în acest domeniu la nivel judeţean de către instituţiile abilitate au avut ca scop reducerea sărăciei, a excluziunii sociale şi creşterea calităţii vieţii diferitelor grupuri vulnerabile, şi anume:

· Copii

· Tineri dezinstituţionalizaţi

· Persoane cu dizabilităţi

· Persoane vârstnice

· Persoane toxico-dependente

· Victime ale violenţei în familie

· Victime ale traficului de persoane

· Alte categorii defavorizate

Copii

Eforturile autorităţilor atât la nivel judeţean cât şi local s-au concentrat asupra dezvoltării serviciilor alternative instituţionalizării.

În anul 2008 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Cluj a intervenit pentru soluţionarea a 205 cazuri de copii a căror situaţie în propria familie impunea intervenţia specialiştilor.

Dintre cei 205 copii, 150 de copii au fost menţinuţi în familie sau reintegraţi în familia extinsă, iar pentru 41 de copii a fost luată o măsură de protecţie specială.

Tot pentru a preveni instituţionalizarea copiilor şi separarea lor de părinţi, 14 cupluri mamă-copil au beneficiat de asistare în Centrul Maternal.

În categoria acţiunilor de prevenire a abandonului copiilor se înscrie şi activitatea echipei mobile de planning familial de la nivelul Direcţiei care în anul 2008 a lucrat cu 648 de beneficiari.Principalele obiective ale acestei activităţi au fost prevenirea sarcinii nedorite şi a răspândirii bolilor cu transmitere sexuală.

O problemă identificată în anul 2008 este cea a copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate. Aceşti copii au rămas fie singuri fie în grija unor rude, (de cele mai multe ori fără a înştiinţa autorităţile în vederea stabilirii unor măsuri de protecţie pentru copii).

Pe raza judeţului Cluj, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a identificat 2116 copii în astfel de situaţie. Pentru 24 a fost instituită o măsură de protecţie specială.

Tineri dezinstituţionalizaţi

Integrarea soci-profesională a tinerilor care provin din centrele de plasament reprezintă un obiectiv important al activităţii în domeniul protecţiei copilului. Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, fiecare centru de plasament sau unitate de tip familial are propria strategie prin care aceşti tineri sunt pregătiţi pentru o viaţă independentă.

În anul 2008, la nivel de judeţ au fost înregistrate 30 de cazuri de absolvenţi. Dintre aceştia 21 au părăsit sistemul de protecţie, fiind integraţi socio-profesional, iar 9 au ales să-şi continue studiile în învăţământul superior.

Persoane cu dizabilităţi

Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului principalul obiectiv pe acest segment de populaţie l-a constituit crearea şi dezvoltarea sistemului de servicii sociale comunitare care să vină în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituţionalizate.

În acest scop au fost implementate la nivel judeţean două proiecte Phare cu finanţare nerambursabilă.

- “Centrul de Informare şi Consiliere” a cărui principal obiectiv este îmbunătăţirea gradului de informare al persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice cu privire la drepturile şi obligaţiile sociale care li se cuvin, cât şi creşterea calităţii vieţii prin oferirea de consiliere specializată beneficiarilor şi familiilor acestora.

- Centru de zi „Abilitaţi persoanele cu dizabilităţi! Integrarea prin muncă – de la teorie la fapte” proiect desfăşurat în parteneriat cu fundaţia Estuar. Obiectivul principal al proiectului îl constituie instruirea/ “împuternicirea” unui număr de 50 de adulţi cu dizabilităţi psihice din comunitatea clujeană pentru piaţa muncii, respectiv sensibilizarea potenţialilor angajatori şi a comunităţii în ceea ce priveşte angajarea persoanelor cu dizabilităţi psihice pe piaţa muncii. Ca urmare a acestui proiect au fost încadrate în muncă 10 persoane cu probleme de sănătate mintală.

O mare atenţie a fost acordată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilităţi. Conform Legii 448/2008 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, orice persoană cu dizabilităţi care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap.

În anul 2008, un număr de 78 de persoane cu dizabilităţi au solicitat sprijin pentru angajare şi au beneficiat de consiliere vocaţională. Din cele 78 de persoane care au apelat la serviciile de consiliere vocaţională, 30 de persoane cu diferite tipuri şi grade de handicap, au fost încadrate în muncă.

Sursa DGASPC Cluj

Se observă o reducere a numărului persoanelor cu dizabilităţi angajate începând cu a doua jumătate a anului, datorată mai multor factori: orientarea beneficiarilor către cursuri de calificare şi formare de abilităţi în cadrul proiectelor de formare ale anumitor ONG-uri (cursuri de web design şi proiectare pagini web), reorientarea interesului angajatorilor înspre unităţile protejate ca urmare a facilităţilor legislative apărute.

În vederea angajării persoanelor cu dizabilităţi DGASPC a contactat un număr de 260 de agenţi economici, direct şi telefonic, în scopul prezentării serviciilor de mediere, a raporturilor dintre persoanele cu dizabilităţi care doresc sa aibă un loc de muncă şi angajatori, reglementările Legii 448/2006 în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, facilităţile fiscale şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Datorită situaţiei economice existente, se prevede o scădere dramatică a integrării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi. Pentru a contracara efectele acestui fenomen DGASPC Cluj va încerca în 2009 să identifice posibile soluţii pentru sprijinirea integrării acestora, în colaborare cu AJOFM Cluj, precum:

- organizarea de întâlniri periodice cu agenţii economici care sunt unităţi protejate în vederea identificării problemelor şi dificultăţilor cu care se confruntă

- orientarea persoanelor cu dizabilităţi către Centrele de formare profesională a adulţilor pentru a se califica / recalifica

- colaborarea cu ONG-uri în vederea identificării unor posibilităţi de colaborare în ceea ce priveşte integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi

- monitorizarea pieţei muncii, a cererii şi ofertei de locuri de muncă.

Alte măsuri care să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora, în vederea reducerii riscului de excluziune socială, sunt cele legate de îngrijirile la domiciliu.

Acestea se realizează fie prin intermediul asistenţilor personali fie prin acordarea unei indemnizaţii de îngrijire. O situaţie detaliată este prezentată mai jos.

Sursa DGASPC Cluj

Sursa DGASPC Cluj

Persoane vârstnice

La sfârşitul anului 2008 erau în plată un număr de 181.241 pensionari, din care:

- pensionari de stat: 158.275

- pensionari din agricultură 22.966.

Număr mediu pensionari stat

- pe localităţi şi categorii

	TOTAL JUDET CLUJ		Cluj-Napoca	Turda	Dej
TOTAL JUDET CLUJ	158.275		95.461	34.948	27.866
- femei	73.124	46.20%	47416	14.655	11.053
- limita de varsta	115.498	72.97%	72.038	23.651	19.809
- anticipata	364	0.23%	299	30	35
- anticipata partiala	5.358	3.38%	4.250	413	695
- invaliditate	19.000	12.00%	9.381	6.313	3.306
- urmas	17.995	11.36%	9.459	4.532	4.004
- ajutor social	60	0.03%	34	9	17
- IOVR	201	0.12%	105	65	31

Sursa: CJP Cluj

Pensia medie de stat:

	JUDETUL CLUJ	Cluj-Napoca	Turda	Dej
2007	562	602	510	495
2008	732	779	672	648

In cursul anului 2008 pensia medie de stat la nivelul judeţului Cluj a crescut cu un procent de 30% faţă de nivelul din anul 2007.

Număr mediu pensionari agricultori

	TOTAL JUDET CLUJ
	numar	procent
TOTAL JUDET CLUJ	22.966
- femei	17.733	77.21%
- limita de varsta	19.765	86.06%
- invaliditate	343	1.49%
- urmas	2.858	12.44%

Pensia medie de agricultori

	JUDETUL CLUJ
2007	227
2008	298

Sursa: CJP Cluj

În cursul anului 2008 pensia medie de agricultori la nivelul judeţului Cluj a crescut cu un procent de 31% faţă de nivelul din anul 2007.

In anul 2008, valoarea punctului de pensie a crescut începând cu luna ianuarie 2008 la 581.3 lei (faţă de 541 lei în luna decembrie 2007) iar începând cu luna octombrie 2008 la 697.3 lei.

Atât la nivel judeţean cât şi local eforturile s-au concentrat asupra îngrijirilor la domiciliu a persoanelor vârstnice.

Acest tip de serviciu s-a dezvoltat la nivel judeţean prin iniţiativa unor organisme neguvernamentale dar a fost susţinut de parteneriatele încheiate cu instituţiile publice.

De îngrijiri la domiciliu au beneficiat în judeţul Cluj în medie lunar un număr de 1695 persoane vârstnice. Din bugetul local au fost suportate costurile pentru aproximativ 550 persoane, în medie lunar, iar din bugetul organizaţiilor neguvernamentale sau a altor reprezentanţi ai societăţii civile pentru 1145 de persoane.

Pe parcursul anului 2008 au fost eliberate 308 atestate şi 995 reatestate de îngrijitori la domiciliu pentru persoane vârstnice conform Legii 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Au fost consiliate primăriile privind aplicarea Legii 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea unor servicii sociale care să vină în sprijinul acestei categorii de persoane.

Actual în judeţul Cluj primăriile care aplică prevederile Legii 17/2000 în ceea ce priveşte angajarea de îngrijitori la domiciliu sunt: Cluj Napoca, Iara, Săvădisla , Frata, Izvoru Crişului şi Cătina.

În anul 2007 au fost eliberate 67 atestate şi 367 reatestate conform Legii 17/2000.

Cu toate acestea în anul 2008 au fost depuse conform datelor furnizate de DGASPC 141 de cereri noi de admitere într-o unitate de tip rezidenţial. Faţă de anul 2007 când au fost depuse 116 cereri, se constată o creştere a solicitărilor.

Conform datelor furnizate de căminele private sunt în aşteptare 293 de cereri de intrare în aceste unităţi.

Cele 7 cămine pentru persoane vârstnice din judeţ dispun de o capacitate totală de 340 de locuri.

Din cele 7 cămine 4 sunt private. Capacitatea de care dispun acestea sunt de 207 locuri.

În luna octombrie 2008, DMPS Cluj în colaborare cu primăriile din judeţ a desfăşurat o amplă campanie de identificare a persoanelor vârstnice din judeţ a căror venituri se află sub limita de 50 RON. În urma acestei acţiuni au fost realizate peste 300 anchete sociale şi acordate 17 ajutoare financiare în baza OUG nr. 118/1999, în cuantum total de 9500 RON.

Persoane toxico-dependente

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj a derulat o serie de proiecte şi programe naţionale şi locale în parteneriat cu alte instituţii ale statului, dar şi cu organisme neguvernamentale care au ca obiect de activitate lupta antidrog.

Acţiunile de prevenire şi reducere a consumului de droguri s-au desfăşurat în unităţi şcolare preuniversitare şi universitare, unităţi militare, penitenciare, comunitate.

In activităţile de prevenire a consumului de droguri Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj a reuşit să implice peste 75 de şcoli din judeţ. Au fost organizate o serie de concursuri tematice şi sesiuni de informare a tinerilor privind efectele negative ale consumului de tutun, alcool şi droguri.

Conform datelor furnizate de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj în primele 10 luni ale anului au fost internaţi 156 de copii şi adolescenţi dintre care 52% reprezintă cazuri noi.

Sursa Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj

Majoritatea tinerilor internaţi au 15 ani ( 30% ). O incidenţă mare se constată şi la categoria de vârstă 16 ani (27%) şi 17 ani (21%). Copiii şi adolescenţii consumă în proporţie de 53% nicotină, 5% alcool, iar 42% consumă combinaţii de substanţe.

În cazul persoanelor adulte distribuţia pe vârste a consumatorilor de droguri este următoarea :

Sursa Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj

Grupa de vârstă cea mai expusă consumului de droguri este cea peste 50 de ani, majoritatea fiind pensionari şi dependenţi de medicamente. Pe segmentul de vârstă 18-30 ani au fost internate 19 persoane; din intervalul 30-40 ani -13 persoane; pe segmentul 40-50 ani -14 persoane; între 50-60 ani- 19 persoane; numărul persoanelor internate care aveau peste 60 ani a fost de 25.

În vederea cunoaşterii amplitudinii fenomenului traficului şi consumului de droguri, Centrul a iniţiat analize comune cu Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Cluj, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj şi Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Gherla, desprinzând următoarele concluzii:

Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2008 a înregistrat 49 infracţiuni incriminate de Legea 143/2000 cu modificările şi completările ulterioare, fiind cercetate 30 de persoane, din care 12 în stare de reţinere sau arest preventiv.

Au fost confiscate:

Ø 6 grame de cocaină;

Ø 280 comprimate MDMA(ecsatsy ) + 2,5 grame MDMA (ecsatsy)

Ø 577,6 grame cannabis

Ø 2,1 grame cannabis în amestec cu tutun şi 6 ţigarete de cannabis în amestec cu tutun

Ø 1 timbru LSD

Ø 2 comprimate piperonal

Ø 15 fiole fortral

Ø 156,6 rezină de cannabis

Situaţia persoanelor cercetate de DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj în primele 10 luni ale anului 2008 se prezintă astfel:

Ø Numărul infracţiunilor constate la lg. 143 din 2002 cu modificările şi completările ulterioare a fost de 72

Ø În dosarele soluţionate au fost cercetate un număr de 48 persoane, din care: 10 persoane trimise în judecată, faţă de 38 persoane s-au aplicat sancţiuni administrative

Ø Au fost confiscate 39 comprimate ecstasy( MDMA ), 25,8 grame rezină de cannabis, 32,2 grame haşiş, 248 grame cannabis, 40 grame skunk şi 804 seminţe de cannabis

Ø Începerea urmăririi penale s-a dispus faţă de 48 de persoane

Ø Soluţiile date la Serviul Teritorial Cluj:

o Trimiterea în judecată prin rechizitoriu – 3

o Scoaterea de sub urmărire penală – 5 (din care toate 5 cu aplicarea unei sancţiuni administrative, a amenzii)

Situaţia persoanelor judecate şi condamnate de către Tribunalul Cluj:

Ø 5 persoane au primit condamnări între 1 an şi 5 luni şi 10 ani;

Ø Vârsta celor care au consumat este cuprinsă în intervalul 24-34 ani;

Ø toţi cei 5 condamnaţi sunt de sex masculin;

Ø Starea civilă a celor condamnaţi: 3 casătoriţi şi 2 necăsătoriţi;

Ø Substanţele consumate: 4 cannabis, 1 MDM şi cocaină

Victime ale violenţei în familie

În anul 2008 au fost înregistrate 91 de cazuri de violenţă în familie.

În judeţul Cluj a fost desfăşurată campania “Cele 16 zile de Activism Internaţional Împotriva Violenţei de Gen” desfăşurată în perioada 25 noiembrie- 10 decembrie 2008. Campania a fost organizată de Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, prin biroul teritorial şi a implicat atât reprezentanţi ai autorităţilor publice locale cât şi organisme non-guvernamentale.

Adăpostul destinat Victimelor Violenţei în Familie din cadrul DGASPC Cluj a oferit pe parcursul anului 2008 servicii unui număr de 26 femei şi 37 copii.

Situaţia beneficiarilor în cursul anului 2008:

Total persoane rezidente in anul 2008	Femei	Copii	Intrări (cazuri)	Ieşiri (cazuri)	Persoane rezidente în Adăpost la data de 31.12.2008
63	26	37	26	20	Femei	Copii
					6	7

Situaţia beneficiarilor dupa ieşirea din Adăpost:

- 14 cazuri de reîntoarcere la domiciliul agresorului

- 3 cazuri de reintegrare în familia extinsă

- 2 cazuri- angajare, stabilirea unui alt domiciliu

- 1 caz –externare pentru nerespectarea Regulamentului de Ordine Interioară.

Victime ale traficului de persoane

În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Sociala şi Protecţia Drepturilor Copilului Cluj funcţionează compartimentul de Asistenţă pentru Victimele Adulte ale Traficului de Persoane. Principalele acţiuni desfăşurate în 2008 de către acest compartiment au fost:

- Realizarea unui proiect de prevenţie la nivelul judeţului Cluj cu tema: “Implicarea reprezentanţilor comunităţilor locale în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane”. În perioada noiembrie-decembrie 2008, au fost realizate 5 întâlniri de informare, la care au participat 44 de asistenţi/lucrători sociali din 42 de primării de pe raza judeţului Cluj. Au fost distribuite 500 pliante şi 100 de afişe, pentru informarea privind traficul de persoane.

Scopul acestor întâlniri a fost acela de informare asupra fenomenului de trafic de persoane şi de formare de persoane “cheie” la nivelul comunităţilor locale, capabile să sesizeze situaţii de risc pentru trafic şi să intervină preventiv. Proiectul acesta continua şi în anul 2009.

- Organizarea unei campanii de prevenţie organizată cu ocazia zilei de 18 octombrie - zi europeană de luptă împotriva traficului de persoane. arată necesitatea implementării de măsuri mai ferme la nivel naţional şi internaţional pentru a îmbunătăţi rezultatele obţinute în lupta continua împotriva acestui fenomen.

Scopul evenimentului, realizat timp de 7 zile in Cluj-Napoca şi Turda, a fost acela de a sensibiliza populaţia pentru înţelegerea fenomenului şi eliminarea atitudinilor de subestimare a riscurilor privind traficul de persoane. Parteneri în program au fost: Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Cluj (ANITP – Cluj), Fundaţia „World Vision România”, Centrul Raţiu pentru Democraţie – Turda.

Datele statistice furnizate de Agenţia Natională Împotriva Traficului de Persoane, arată, la nivelul ţării, pe anul 2007, existenţa unui număr de 1777 persoane declarate victime ale traficului de persoane.

În proporţie aproximativ egală, atât femeile cât şi bărbaţii pot deveni victime ale acestui fenomen, declarându-se, sau fiind identificate ca victime, la vârsta adultă în marea majoritate a cazurilor.

În ceea ce priveşte asistenţa acordată la nivelul judeţului Cluj, pe anul 2008, raportul pe criterii de sex indică femeile ca fiind cele care solicită cu o mai mare frecvenţă serviciile oferite de instituţiile abilitate.

La nivelul anului 2008 în judeţul Cluj au existat un număr de 4 persoane – victime ale traficului de persoane care au acceptat servicii de asistenţă.

PRESTAŢII SOCIALE:

Situaţia privind beneficiarii de ajutor social

		Existente în plată la sfârşitul anului 2005	Existente în plată la sfârşitul anului 2006	Existente în plată la sfârşitul anului 2007	Existente în plată la sfârşitul anului 2008
1.	Persoane singure	2439	1917	1664	1577
2.	Familii cu 2 persoane	1454	1110	823	737
3.	Familii cu 3 persoane	1374	1005	689	592
4.	Familii cu 4 persoane	921	691	458	377
5.	Familii cu 5 persoane	588	446	293	266
6.	Familii cu peste 5 persoane	493	435	280	250
7.	TOTAL	7269	5604	4207	3799

Situaţia privind numărul de ajutoare sociale plătite

Nr. crt.	Categoria de beneficiari	Ajutoare plătite
		Numărul mediu lunar 2005	Numărul mediu lunar 2006	Numărul mediu lunar 2007	Numărul mediu lunar 2008
1.	Persoane singure	1933	1898	1594	2096
2.	Familii cu 2 persoane	1144	1147	812	989
3.	Familii cu 3 persoane	1051	1052	700	722
4.	Familii cu 4 persoane	712	741	506	545
5.	Familii cu 5 persoane	427	430	313	330
6.	Familii cu peste 5 persoane	357	386	292	337
7.	TOTAL	5624	5654	4217	5019

Suma totală plătită în judeţul Cluj cu destinaţia ajutor social în 2008 a fost de 5705148 Ron, cu 958951 Ron mai puţin faţă de anul 2007. În 2006 suma plătită pentru beneficiarii de ajutor social în judeţul Cluj era de 8806509,5 Ron iar în 2005 de 8310606,4 Ron.

Dacă la sfârşitul anului 2005 erau în plată 7269 de beneficiari de ajutor social în anul 2008 numărul acestora scade la 3799.

Evolţia plăţilor şi beneficiarilor

Ajutorul de urgenţă

Nr. rd.	Sursa de finanţare	Numărul de ajutoare 2006	Total sume plătite în 2006 RON	Numărul de ajutoare 2007	Total sume plătite în 2007 RON	Numărul de ajutoare 2008	Total sume plătite în 2008 RON
1.	bugetul local (acordate potrivit Legii nr.416/2001)	1195	317600	899	361720	1221	439805
2.	bugetul de stat (acordate potrivit Legii nr.416/2001)	-	-	21	53000	8	2050

Ajutorul in caz de deces

Numărul de ajutoare 2006	Total sume platite în 2006	Numărul de ajutoare 2007	Total sume platite în 2007	Numărul de ajutoare 2008	Total sume platite în 2008
166	47226,8	147	56671	181	85375

Ajutorul pentru încălzirea locuinţei

În sezonul rece 2007/ 2008 au fost depuse 115557 cereri pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, iar în sezonul rece 2008/2009 au fost depuse 94365 cereri.

Situaţia pe sisteme de încălzire este următoarea:

Situaţia cererilor depuse în vederea acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei.

Se observă în sezonul rece 2008/2009 o scădere a numărului de cereri depuse faţă de sezonul 2007/2008 pentru toate sistemele de încălzire.

Faţă de ceilalţi ani, în anul 2008 au fost introduse ajutoarele suplimentare pentru cei care beneficiază ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu gaze. Au fost acordate 51210 astfel de ajutoare a căror cuantum variază între 10şi 100 de lei.

Alocaţii familiale

În anul 2008 au beneficiat de alocaţie de stat, lunar un număr mediu de 105.000 copii, din care 1820 sunt copii cu handicap.

În anul 2006 în judeţul Cluj beneficiau de alocaţie de stat pentru copii în medie lunar, un număr de 118204 copii, iar în anul 2007 116379 copii.

Evoluţia numărului beneficiarilor de alocaţie de stat

În anul 2008 de prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului au beneficiat în judeţul Cluj în medie lunar 7353 de persoane. Dintre acestea 6835 beneficiază în medie lunar de indemnizaţie şi 518 de stimulent.

În anul 2007 au beneficiat de indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului un număr de 6899 persoane iar de stimulent 435 persoane, în anul 2006 au fost în medie lunar 6839 de beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi 296 de beneficiari de stimulent.

Se observă o creştere constantă a numărului mediu de beneficiari de stimulent .

Evoluţia numărului de beneficiari de indemnizaţie/stimulent lunar pentru creşterea copilului

Din anul 2006 până în prezent s-a constatat o scădere constantă a numărului de beneficiari atât la alocaţia complementară cât şi la alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală.

Alte prestaţii acordate prin Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, respectiv de la 1 noiembrie 2008 prin Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale şi care au rolul de a reduce riscurile de excluziune socială sunt:

· Alocaţia pentru nou născuţi

· Legea 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou născuţi

· Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei 

· Alocaţia lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, reglementată prin Legea 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave SIDA,

În anul 2008 au beneficiat de acest tip de prestaţie, în medie lunar, 59 de persoane, dintre acestea 2 sunt copii . Se observă o creştere a numărului de beneficiari ai acestei prestaţii faţă de anul 2007 când media lunară era de 51 şi faţă de 2006 când media lunară de beneficiari era de 46, dintre care 39 de adulţi şi 7 copii.  

· Ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate în baza Legii 122/2006 privind azilul în România.

· Prestaţii reglementate de Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Legea nr. 448 / 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu modificările şi completările ulterioare
Nr. crt.	Tipul prestaţiei	Numărul mediu lunar de beneficiari	sume cheltuite mediu lunar - lei -
1.	Alocaţia lunară de plasament în cuantum majorat cu 50 %	16	25.920
2.	Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani	438	3.153.600
3.	Stimulentul lunar până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului	3	3.000
4.	Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate pentru perioada în care se beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani	60	3675
5.	Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, ( părintele a fost beneficiar de indemnizaţie pentru creşterea copilului conform OUG nr. 148 / 2005 )	60	27101
6.	Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art.57, alin.(4), lit.a, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, ( părintele a fost beneficiar de indemnizaţie pentru creşterea copilului conform OUG nr. 148 / 2005 )	1	128
7.	Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 300 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art.57, alin.(4), lit.a, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani	1	473
8.	Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 300 lei, acordată persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de OUG nr.148/2005 până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani	3	678
9.	Ajutor lunar acordat persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de OUG nr.148/2005 pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani în cuantum de 150 lei	2	608
10.	Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, acordată persoanei cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu realizează venituri în afara celor prevăzute la art. 57, alin. (4), lit. a), până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, în cuantum de 450 lei.	7	3277
11.	Ajutor lunar, acordat persoanei cu handicap, pentru creşterea copilului, în cuantum de 150 lei, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 7 ani	4	664

Primele dosare pentru acordarea acestor prestaţii au fost puse în plată în luna iulie 2007.

Sănătate

La sfârşitul anului 2007 în judeţul Cluj erau 17 unităţi spitaliceşti cu 6431 de paturi. Din care în mediul urban 6086 şi în mediul rural 345.

La sfârşitul anului 2008 erau 17 unităţi spitaliceşti de stat (cu 6431 paturi) şi 6 private.

Sume cheltuite pentru sănătatea populaţiei în anul 2008: 5.330.000 lei (Sursa: Direcţia de Sănătate Publică).

Morbiditatea raportată de medicii de familie – Primele 5 cauze de îmbolnăvire sunt:

· Bolile aparatului respirator – 52% din totalul cauzelor de îmbolnăvire

· Bolile aparatului digestiv – 17%

· Bolile aparatului genito-urinar – 5%

· Bolile aparatului osteo-articular – 5%

· Bolile infecto-parazitare – 4%

Suma aferentă Programelor Naţionale de Sănătate derulate prin unităţi spitaliceşti din judeţul Cluj în anul 2008 a fost 4.418.000 lei.

În judeţul Cluj îşi desfăşoară activitatea 6 asistente comunitare şi 8 mediatori sanitari.

Direcţia de Sănătate Publică a desfăşurat mai multe campanii de Informare-Educare-Comunicare :

· Campania de promovare a unei alimentaţii sănătoase şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos “Sănătatea ta contează”

o prezentări şi distribuţie de materiale referitoare la un stil de viaţă sănătos în unităţi de învăţământ, comunităţile de romi, în rândul populaţiei din mediul rural şi zone izolate.

o acţiunile au fost realizate în colaborare cu Organizaţia Studenţilor Farmacişti, asistentele comunitare şi mediatoarele sanitare.

· Campania de informare-educare-comunicare privind prevenirea infecţiei HIV/SIDA şi promovarea unui comportament responsabil împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală

o acţiuni de informare şi distribuţie de materiale informaţionale în comunităţile de romi, în unităţi de învăţământ liceal şi universitar.

· Campanii de informare-educare-comunicare a populaţiei pe diverse teme (viroze respiratorii, gripă, trichineloză, boli cu transmitere digestivă, prevenirea îmbolnăvirilor prin boală diareică acută, toxiinfecţii alimentare, meningită acută virală, canicula)

o acţiunile au fost realizate în colaborare cu Organizaţia Studenţilor Medicinişti prin informări şi distribuţie de materiale, în colaborare cu mass-media locală prin publicarea de articole tematice în ziarele locale şi anunţuri promoţionale la posturile locale de radio şi televiziune.

· Campanie de informare în rândul comunităţilor de romi privind creşterea adresabilităţii şi accesibilităţii la serviciile de planificare familială a femeilor de etnie roma.

· Campania naţională de promovare a vaccinării

o distribuţie de materiale informative

o articole în presa locală

o emisiuni şi interviuri la posturile locale radio-TV

o deschiderea unui punct de vaccinare în Cluj-Napoca, la S.C.M. MEDFAM GRUP, Str. Constanta nr. 5, care a asigurat vaccinarea tuturor copiilor care s-au prezentat la acest punct pe durata campaniei de promovare a vaccinării; tipurile de vaccinuri administrate au fost decise conform vârstei, având prioritate vaccinarea antipolio şi antirujeolică.

Sub sloganul “Să prevenim, să protejăm, să ne vaccinăm”, s-a desfăşurat o campanie de conştientizare a importanţei vaccinării copiilor şi a respectării dreptului fiecărui copil la vaccinare.

Campania, s-a adresat în special, grupurilor sociale defavorizate, şi a avut ca obiective:

o creşterea conştientizării factorilor de decizie asupra importanţei vaccinărilor, în vederea mobilizării resurselor locale şi a dezvoltării unei strategii pe termen lung pentru grupurile defavorizate;

o creşterea conştientizării populaţiei, creşterea numărului de copii vaccinaţi, în special a celor sub 3 ani;

o îmbunătăţirea calităţii serviciilor de vaccinare furnizate de către medicii de familie şi îmbunătăţirea comunicării şi a accesului în comunităţi a asistentelor medicale comunitare şi a mediatorilor sanitari;

o angajarea cadrelor medicale, a persoanelor cu putere de decizie de la nivel central şi local şi a mass-media în dezbateri publice asupra dreptului fiecărui copil la vaccinare.

Vaccinarea este una dintre cele mai mari victorii ale omenirii asupra bolilor, o descoperire care, de-a lungul timpului, a reuşit să salveze milioane de vieţi.

· Distribuţie de materiale de promovare a sănătăţii (pliante, broşuri, fluturaşi, afişe)

o materialele tematice informative au fost distribuite în comunităţile de romi, grădiniţe, şcoli, facultăţi, cabinete medicale de medicină de familie din mediul urban şi rural, farmacii, magazine, stradal, centrele de zi pentru vârstnici.

Numărul total de medici de familie din judeţul Cluj este de 351 din care în mediul urban este de 237 iar în mediul rural 114. Indecele judeţean la 10000 de locuitori este de 5,1.

În anul 2008 au avut relaţii contractuale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate un număr de 349 medici: 236 în mediul urban şi 113 în mediul rural.

În anul 2007 în judeţul Cluj pentru sănătatea populaţiei a fost cheltuită suma de 276.053.000 lei

În anul 2008 a fost cheltuită pentru sănătatea populaţiei suma de 703. 359. 474lei.

1. Medicamente cu şi fără contribuţie personală-109 510 760 lei

2. Medicamente pentru boli cronice - 82 986 817 lei

3. Materiale sanitare utilizate în programe nat. – 16 010 136 lei

4. Dializa - 4 211 000 lei

5. Dispozitive medicale - 3 444 000 lei

6. Asistenta medicala primara - 43 732 854 lei

7. Asistenţa medicală pentru specialităţi clinice - 13 556 160 lei

8. Asistenţa medicală în medicina dentară - 2 782 000 lei

9. Asistenţa medicală în specialităţi paraclinice - 18 796 120 lei

10. Acivităţi medicale de recuperare fizică - 1 671 000 lei

11. Servicii de urgenţă prespitaliceşti - 20 483 000 lei

12. Servici medicale în unit. med. cu paturi -383 455 000 lei

13. Ingrijiri medicale la domiciliu - 1 897 000 lei

14. Prestaţii acordate într-un stat membru al UE - 823 627 lei

Ponderea persoanelor asigurate în sistem public este de aproximativ 88-89 %. Numărul de persoane înscrise la un medic de familie, la data de 31.12.2007 era de 597017, din care 411540 in urban iar în mediul rural 185477.

Educaţie

În anul şcolar 2007-2008 în unităţile şcolare (învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional sau ucenicie) erau 98966 elevi. În acelaşi an numărul total de unităţi şcolare, inclusiv grădiniţe era de 217 în mediul urban şi 295 în mediul rural.

În anul şcolar 2008/2009 conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj erau cuprinşi în învăţământul preuniversitar 97804 elevi.

Populatia şcolară 2008/2009- Sursa ISJ Cluj

Grupa de vârstă la care se înregistrează cea mai mare incidenţă a abandonului şcolar este de 11-15 ani.

TIP DE UNITATE	URBAN	RURAL
GRADINITE	102	16
SCOLI CU CLASELE I-IV	8	162
SCOLI CU CLASELE I-VIII	39	110
LICEE, COLEGII NATIONALE	38	1
GRUPURI SCOLARE, COLEGII TEHNICE	22	3
SCOLIDE ARTE SI MESERII	2	2
GRADINITE SPECIALE	1	0
SCOLI SPECIALE	5	1
TOTAL	217	295

Sursa Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Rata de cuprindere pentru învăţământul primar în judeţul Cluj este de 92 % scade la nivelul gimnazial la 85 , 6%, iar în cazul învăţământului secundar superior scade la 66,6 %.

Număr elevi rromi la nivel județean (grădință - liceu)	8591
- Grădiniță	1721
- I-IV	3780
- V-VIII	2376
- IX-XII/XIII	735

Structura populaţiei şcolare de etnie roma- sursa ISJ Cluj

Gradul de cuprindere în învăţământul profesional este de 27,31 %, gradul de cuprindere în învăţământul vocaţional este de 12,12%. Se observă un grad redus de cuprindere în învăţământul vocaţional. Ponderea copiilor de 7 – 14 ani necuprinşi în sistemul de învăţământ în totalul copiilor de aceeaşi vârstă – 2,18 % fiind în zonele rurale şi în rândul populaţiei rome, rata abandonului şcolar ( ciclul primar şi gimnazial ) – 0,46 %.

În anul şcolar 2007/2008 au fost înregistrate 165 de abandonuri în mediul rural şi 82 de abandonuri în mediul urban.

Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru copiii cu dizabilităţi, atât în grădiniţe şi şcoli speciale, cât şi în unităţile de învăţămâmt de masă, în clase integrate. Deşi educaţia acestor copii se realizează în continuare cu precădere în unităţi de învăţământ special, se manifestă tendinţe de integrare în învăţământul obişnuit. La nivel de regiune, judeţul Cluj are cea mai mare rată de cuprindere a copiilor cu dizabilităţi respectiv 36 % într- o formă de învăţământ.

Locuire

O problemă de actualitate este lipsa locuinţelor sociale, lipsa locuinţelor pentru tinerii dezinstituţionalizaţi şi locuinţe fără utilităţi a micilor comunităţi sărace existente la periferiile urbane. În judeţul Cluj la sfârşitul anului 2005 erau monitorizate în zona urbană 2372 persoane fără adăpost.

În ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în vederea găsirii de soluţii pentru a reduce acest fenomen.

Deoarece în Municipiul Cluj Napoca, locuinţele au preţuri foarte ridicate soluţia a fost construirea de locuinţe în zonele rurale apropiate de municipiu. În perioada 2004-2005 Consiliul Judeţean Cluj a construit în parteneriat cu Consiliul Local al Comunei Floreşti 200 de locuinţe pentru tineri, în regim ANL.

În anul 2008 conform datelor furnizate de Consiliul Local al Muncipiului Cluj Napoca au fost repartizate 274 de locuinţe.

În Municipiul Câmpia-Turzii au fost înregistrate 580 de cereri în vederea obţinerii unei locuinţe. Pentru rezolvarea acestei probleme au fost alocate fonduri pentru construirea de locuinţe. În anul 2009 a fost planificată construirea unui bloc de locuinţe sociale cu 44 apartamente şi reabilitarea a 60 de locuinţe sociale.

La Turda a fost înfiinţat un contract de finanţare nerambursabilă cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse prin Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială pentru Proiectul: „CENTRUL SOCIAL DE URGENŢĂ PENTRU PERSOANELE FĂRĂ ADĂPOST » care se realizează în cadrul programului naţional Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgenţă.

Servicii sociale

Judeţul Cluj a fost unul dintre primele judeţe în care procesul de acreditare a furnizorilor de servicii sociale a fost demarat. Comisia de acreditare şi, respectiv, Secretariatul tehnic al comisiei şi-au început activitatea imediat după intrarea în vigoare a legislaţiei specifice.

Din păcate în trecut nu a existat o bază de date privind furnizorii de servicii sociale, de aceea este greu de apreciat în termeni cantitativi care este starea actuală a procesului de acreditare.

Pentru a ilustra acest proces am pornit de la a căuta o baza de date cuprinzând organizaţiile nonguvernamentale care oferă servicii sociale. Concluzia pe care am desprins-o din această căutare a relevat faptul că, în acest moment, nu există o bază unitară, reală, funcţională şi complexă, referitoare la organizaţiile nonguvernamentale. Acest lucru va fi realizat cu ocazia acreditării. Prin urmare, pentru a ne crea o imagine aproximativă despre ce înseamnă fenomenul ONG, am utilizat pe lângă datele noastre, o serie de date existente în „Ghidurile sociale” editate în anii: 1994, 1996, 1997, 1998, prin grija doamnei Denizia Gal, precum şi informaţii oferite şi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj (DGASPC)

Situaţia ONG-urilor în judeţul Cluj

	GHID SOCIAL 1994	GHID SOCIAL 1996	GHID SOCIAL 1997	GHID SOCIAL 1998	DMSSF 2005	DGASPC 2005
Număr ONG-uri	41	46	128	122	84	51

Referitor la aceste date trebuie menţionat faptul că pentru anii 1994 şi 1996 au fost inventariate doar ONG-urile din Municipiul Cluj Napoca. Urmărind reprezentarea grafică putem observa că numărul acestora s-a diminuat, ceea ce ne permite să lansăm ideea că unele organizaţii neguvernamentale au avut doar un scop formal în oferirea de servicii sociale, sau au urmărit anumite interese, altele decât folosul comunităţii. Prin urmare multe din aceste ONG-uri înfiinţate pentru diverse facilităţi economice în perioada anilor ’90, au dispărut.

La sfârşitul anului 2007 erau acreditaţi un număr de 67 de furnizori de servicii sociale, dintre aceştia 9 sunt furnizori publici de servicii sociale şi 58 sunt furnizori din sectorul nonguvernamental.

La sfârşitul anului 2008 erau acreditaţi un număr de 58 de furnizori de servicii sociale. Dintre aceştia 10 sunt furnizori publici şi 48 privaţi. Această scădere se explică prin faptul că acreditarea se acordă pe o perioadă de 3 ani iar unii furnizori de servicii sociale fie au omis să depună o nouă cerere în timp util fie şi-au încetat activitatea.

Deşi reglementările legale privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, am constatat o oarecare lipsă de interes din acest punct de vedere. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2005 au fost acreditaţi doar 3 furnizori, iar în ultimele 4 luni ale anului 2005, 22 de furnizori. Acest aspect se datorează volumului mare de muncă ce trebuie alocat întocmirii dosarului, dar şi speranţei că termenul de acreditare se va prelungi. Cum în luna decembrie 2005 încă nu era niciun semnal de prelungire a acestui termen, s-a ajuns în situaţia de a fi înregistrate, în ultimele doua săptămâni ale anului, 24 de dosare.

Anul 2006 a adus mai mult interes din partea furnizorilor de servicii sociale. Apropiata integrare europeană şi existenţa fondurilor europene de finanţare ante/post aderare din acest sector, i-a motivat pe furnizorii de servicii sociale să facă demersurile necesare în vederea obţinerii certificatului de acreditare.

Graficul următor prezintă o evoluţie a acestui proces în judeţul Cluj.

Anumite servicii nu sunt suficiente. Un segment descoperit încă în judeţul Cluj este cel privind găzduirea persoanelor fără locuinţă, dar şi cel privind prevenirea abandonului şcolar sau orientarea şcolară.

Socializarea şi petrecerea timpului liber este un segment foarte bine dezvoltat şi este adesea folosit, prin activităţile desfăşurate şi ca o cale de educare alternativă, pentru prevenirea abandonului şcolar şi dezvoltarea anumitor deprinderi.

Este un fapt încurajator că sunt foarte bine reprezentate serviciile de consiliere, informare şi suport pentru că aceştia sunt primii paşi pentru a scoate o persoană din situaţia de dependenţă şi pentru dobândirea unei vieţi autonome.

Pregătirea şi distribuirea hranei este de asemenea un serviciu care trebuie sprijinit, deoarece nivelul de ofertă în acest sector nu acoperă încă nevoile reale.

Resursele financiare ale furnizorilor provin în mare parte din contribuţii ale partenerilor şi adeseori serviciile furnizate sunt condiţionate de susţinătorii financiari. Dezvoltarea anumitor servicii nu se face având la bază studii serioase privind nevoia comunităţii ci se furnizează acele servicii pentru care furnizorul primeşte finanţare sau are resurse umane, tehnice, financiare etc.

În anul 2006 în judeţul Cluj au beneficiat de subvenţii de la bugetul de stat acordate organizaţiilor neguvernamentale care au dezvoltat programe de servicii sociale conform Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială , 6 furnizori de servicii sociale, iar în anul 2007, 7 furnizori de servicii sociale.

În anul 2008 de subvenţii de la bugetul de stat au beneficiat de 7 organizaţii non-guvernamentale. Din bugetele locale au beneficiat de subvenţii un număr de 9 organizaţii non-guvernamentale. (Anexa 1)

Pe parcursul acestui an au fost înregistrate 26 cereri de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Dintre aceştia au fost acreditaţi un număr de 25 furnizori, 23 din mediul privat şi 2 din sectorul public.

Situaţia acreditării furnizorilor de servicii sociale 2008

ACTIVITATEA

Comisiei Judeţene de Incluziune Socială

Comisia s-a constituit în luna aprilie 2007 prin Ordinul Prefectului nr.225. Acest ordin a fost modificat, prin adăugarea unor noi membri. Actualmente Comisia este formată din 25 de membri, reprezentanţi ai unor instituţii publice, dar şi reprezentanţi ai unor organisme nonguvernamentale cu activităţi semnificative în domeniul incluziunii sociale. Preşedinte al acestei comisii este Prefectul Judeţului Cluj. (anexa 3-componenţa Comisiei de Incluziune Socială Cluj).

În prima şedinţă a fost adoptat regulamentul propriu de funcţionare (anexa 2).

A fost adoptat Planul judeţean antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale pe perioada 2006-2010.

S-a încercat cuantificarea fenomenului de excluziune socială. S-a cerut tuturor consiliilor locale din judeţul Cluj să identifice care sunt cauzele care expun persoanele riscului de excluziune socială şi care este amploarea fenomenului.

Din păcate, la această dată primăriile nu dispun de astfel de baze de date şi nici de o metodologie de lucru. Autorităţile locale pot furniza doar date legate de cei care se adresează autorităţilor.

S-a discutat despre importanţa monitorizării acţiunilor cuprinse în Planul Judeţean Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale.

De asemenea, au fost stabilite priorităţile judeţene în domeniul incluziunii sociale în perioada 2008-2010.

Şedinţele s-au desfăşurat trimestrial.

OBIECTIVE PRIORITARE JUDEŢENE

I. Dezvoltarea în perioada 2006– 2010 a unui sistem funcţional de servicii care să asigure integrarea socială şi profesională a tinerilor dezinstituţionalizaţi / tineri delincvenţi

Sub-obiective:

Creşterea ofertei de muncă pe durată nedeterminată pentru cel puţin 10% din grupurile ţintă până în 2010, în mod special pentru tineri dezinstituţionalizaţi / tineri delicvenţi

- Dublarea anuală a ofertei de formare profesională în conformitate cu tendinţele înregistrate pe piaţa muncii pentru persoanele neocupate în muncă, în special pentru tineri dezinstituţionalizaţi

- Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a tinerilor dezinstituţionalizaţi , care să permită identificare, consiliere pentru orientarea în carieră, găzduire în case sociale

II. Facilitarea construcţiei de locuinţe sociale şi dezvoltarea infrastructurii judeţene (utilităţi, transport)

Sub-obiective:

- Atragerea de fonduri nerambursabile pentru investiţii în locuinţe sociale

- Dezvoltarea sistemului de utilităţi – electrice, gaze naturale, deşeuri, gestionarea altor surse de energie

III. Dezvoltarea în perioada 2006 – 2010 a unui sistem integrat de servicii care să cuprindă femei/copii victime ale violenţei domestice, copii abuzaţi

Sub-obiective:

- Devoltarea unor servicii tip centru de criză pentru primirea în regim de urgenţă a persoanelor , victime ale violenţei

- Dezvoltarea în perioada 2006– 2010 de servicii integrate în cel puţin 2 localităţi ale judeţului pentru copii abuzaţi şi victime ale violenţei domestice

- Creşterea accesibilităţii serviciilor medicale de către persoanele victime ale abuzurilor

IV. Dezvoltarea şi diversificarea reţelei de servicii integrate pentru persoane marginalizate, persoanele cu handicap şi persoane în situaţie de risc din judeţul Cluj

Sub-obiective:

- Dezvoltarea activităţii de consiliere pentru integrare în muncă a persoanelor cu handicap

- Recuperarea, prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea a cel puţin 10% din persoanele cu handicap până în 2010

- Înfiinţarea de centre sociale multifuncţionale zonale pentru persoanele cu handicap etc.

V. Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii pentru susţinerea persoanelor vârstnice

Sub-obiective:

- Prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice

- Dezvoltarea sistemului de servicii sociale specializate pentru asistenţă la domiciliu

- Asigurarea veniturilor necesare susţinerii chelturilor curente pentru un trai decent

VI. Creşterea capacităţii de autosusţinere a populaţiei de etnie romă

Sub-obiective:

- Reducerea abandonului şcolar - segmentul de învăţământ primar - în rândul elevilor proveniţi din familiile de romi , cu 10% până în 2010

- Creşterea ofertei de muncă pe durată nedeterminată cu cel puţin 10 % pentru populaţie de etnie romă

- Creşterea accesibilităţii femeilor de etnie romă la serviciile de planificare familială

Anexa 1

Nr. crt.	Denumirea intituţiei de asistenţă socială sau organizaţia neguvernametală care a primit subvenţia	Descrierea tipurilor de servicii sociale acordate	Numărul mediu de beneficiari de servicii sociale în perioada raportată	Subvenţi acordate de la:
				bugetul de stat - lei -	bugetul local - lei -	donaţii sau sponsorizări - lei .-
A.	B.	C.	1	2	3	4
1.	Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie	servicii sociale specializate	145	154.860	0	205.191
2.	Asociatia de Ajutor Maltez in Romania	servicii sociale specializate	205	166.998	36.430	639.668
3.	Fundatia Crestina Diakonia	servicii sociale specializate	473	275.904	0	826.530
4.	Asociatia Caritas Eparhial Greco-Catolic	servicii sociale specializate	190	66.000	85.305	142.898
5.	Asociatia de Caritate Proiect Theodora	servicii sociale specializate	80	85.440	0	775.784
6.	Societatea Romana de Cancer	servicii sociale primare	50	53.400	0	25.727
7.	Asociatia de Caritate Blythswood	servicii sociale specializate	10	10.680	0	143.694
8.	Asociatia Filantropica Medical-Crestina Christiana	servicii sociale primare	155	0	149.812	182.299
9.	Fundatia de Binefacere Christian Comunity Ministries	servicii sociale specializate	8	0	8.499	381.100
10.	Asociatia Providenta Gondviseles Fursorge	servicii sociale specializate	10	0	10.575	21.100
11.	Fundatia Prison Fellowship Romania	servicii sociale specializate	160	0	170.880	208.000
12.	Asociatia Femeilor Reformate din Ardeal -Casa Copiii Strazii Aksza	servicii sociale specializate	22	0	23.247	103.425
13.	Asociatia de Ajutor Familial Asistmed	servicii sociale specializate	70	0	73.384	200.480
14.	Fundatia de Caritate Herald	servicii sociale specializate	30	0	32.002	377.960
15.	Fundatia pentru Ingrijirea Varstnicului	servicii sociale specializate	120	0	108.870	169.052
16.	Uniunea Crestina din Romania	servicii sociale specializate	40	0	40.182	80.000
etc.
TOTAL			1.768	813.282	815.050	4.482.908

Anexa 2

Regulamentul de organizare Şi funcŢionare al

Comisiei judeŢene pentru incluziune sociala

Prezentul regulament reprezintă un act cadru care îşi propune să reglementeze activitatea Comisiei judeŢene pentru incluziune sociala

Art.1 Structura

(1)Preşedinte - Prefectul Judeţului Cluj

(2) Comisia se compune din reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţi ai consiliilor locale şi ai Consiliului Judeţean.

(3) Secretariatul tehnic este asigurat de Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială .

Art.2 Atribuţiile Comisiei

(1) Atribuţiile Comisiei sunt cele prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1217 din 06 septembrie 2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România:

a) elaborează şi aprobă planul judeţean din domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale;

b) monitorizează realizarea obiectivelor prevăzute în planurile judeţene şi efectuează informări periodice cu privire la situaţia şi evoluţia stării sociale a judeţului;

c) prezintă periodic Comisiei naţionale informări asupra stadiului de realizare a priorităţilor asumate prin planul judeţean anual.

(2) Preşedintele Comisiei conduce şedinţele acesteia.

(3) Secretariatul Comisiei întocmeşte procesul - verbal al şedinţei şi îndeplineşte procedura de convocare a membrilor.

Art.3 Şedinţele Comisiei

(1) Convocarea membrilor, precum şi a altor părţi interesate se face cu cel puţin 24 de ore înainte de şedinţă, în scris sau verbal.

(2) Comisia se întruneşte în şedinţe ordinare o dată pe trimestru, convocarea şedinţelor extraordinare are loc ori de cate ori se impune datorită urgenţei situaţiilor apărute.

(3) Prezenţa membrilor la şedinţă este obligatorie.

(4) Şedinţele se desfăşoară în prezenţa a jumătate plus 1 din membrii Comisiei.

(5) În cazul în care nu se întruneşte cvorumul (numărul membrilor necesar pentru desfăşurarea în condiţii de legalitate a şedinţei), se va proceda la o nouă convocare a membrilor acesteia. Şedinţa următoare nu poate fi stabilită mai târziu de 5 zile lucrătoare faţă de precedenta.

(6) Deciziile se iau, prin vot deschis, cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

(7) Declaraţiile verbale ale celor audiaţi, concluziile şi rezultatul votului se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de către membrii secretariatului, act ce va fi semnat de toţi membrii prezenţi.

Opiniile separate se includ în acelaşi proces-verbal şi vor fi semnate de membrii cărora le aparţin.

Art.4 Pierderea calităţii de membru

(1) Calitatea de membru se pierde în următoarele situaţii:

a) renunţarea unilaterală, în formă scrisă;

b) înlocuirea pe baza dispoziţiei conducătorului instituţiei pe care o reprezintă

c) pierderea calităţii de angajat al instituţiei pe care o reprezintă.

Art.5 Dispoziţii finale

(1) Propunerile de modificare a Regulamentului se fac de oricare dintre membri

şi sunt supuse aprobării plenului.

(2) Dispoziţiile prezentului regulament vor fi modificate în concordanţă cu ultimele modificări legale incidente în domeniu.

Aprobat în şedinţa din data de 27.06.2007

Anexa 3

Componenţa Comisiei de Incluziune Socială Cluj

Nr. crt.	NUMELE ŞI PRENUMELE	INSTITUŢIA
1.	FLORICA ANA CIMPEAN	DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ CLUJ
2.	SIMONA STUPAR	INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ
3.	IRINA ISOC	AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU PRESTAŢII SOCIALE
4.	EUGEN MOLDOVAN	INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ
5.	CRISTIAN HETEA	AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMI- BIROUL REGIONAL NORD-VEST
6.	OLGA MARKUS	INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ
7.	ALIN POP	CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG CLUJ
8.	NICOLAE DEMIAN	INSPECŢIA SOCIALĂ REGIONALĂ
9.	ELENA GĂDĂLEAN	DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ CLUJ
10.	FILIP CARMI IONATAN	AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI CLUJ
11.	ANA MARIA CHICIUDEAN	AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ CLUJ
12.	COSNAROVICI SORIN	CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEŢULUI CLUJ
13.	NICOLETA MOLNAR	CONSILIUL JUDEŢEAN- DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE A DREPTURILOR COPILULUI
14.	GEORGETA SOMEŞFĂLEAN	CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ
15.	RADU ADRIAN MIHALCA	AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM –REPREZENTAREA TERITORIALĂ CLUJ-MARAMUREŞ-SĂLAJ
16.	VALER SORIN MORAR	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA
17.	MIRCEA GLIGAN	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII
18.	DENISA NAPAU	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TURDA
19.	FLORIN CRISTEA	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DEJ
20.	VALER ROTAR	PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GHERLA
21.	MARIAN BRANDAŞI	PRIMĂRIA ORAŞULUI HUEDIN
22.	ZOICAS EUGEN	PRIMARIA IARA
23.	LIŞCAN MELANIA	DIRECŢIA REGIONALA DE STATISTICA
24.	ILCAS VALENTIN	CARTEL ALFA
25.	MOTEI VALENTIN	PRISON FELLOWSHIP ROMANIA